Acneea lasă urme pe chip și suflet. Un sfert din populația planetei suferă de această afecțiune.

Adolescentii si adultii care au diferite forme de acnee sufera traume emotionale puternice pe care afectarea cutanata o provoaca, procesul fiind definit prin dizabilitate sociala. Acneea este cea mai frecventa problema dermatologica. Desi este considerata ca fiind un efect trecator, asociat mai ales perioadei de pubertate si adolescenta, diferite forme de acnee se manifesta persistent si la varsta adulta. Pentru ca afecteaza fata si este vizibila, deseori greu de ascuns sub machiaj, acneea are un impact psihic negativ important.

Adolescentii si adultii care au diferite forme de acnee sufera traume emotionale puternice pe care afectarea cutanata o provoaca, procesul fiind definit prin dizabilitate sociala. 

Stigmatizarea acneei

Mai multe studii au verificat si confirmat un fapt pe care-l traiesc, in fiecare zi, cei care au acnee: suferinta cutanata este factorul declansator si predispozant la depresie, anxietate, furie, stima de sine scazuta si frustrare, care impreuna produc o dizabilitate psihosociala semnificativa cu profund impact emotional, deseori pe termen lung. 

Efectele negative sunt accentuate de presiunea generata de cultul pentru trupul si pielea perfecta cultivata intens in mass-media, promovata viguros in toate mesajele publicitare, pe retelele sociale si, in general, in societate. Frumusetea absoluta, rezultata din trucuri si filtre fotografice, dar si un standard ridicat impus aspectului fizic cotidian au devenit sinonime cu succesul social si amplifica efectul de stigmatizare resimtit de persoanele cu acnee, indiferent de varsta lor.

O puternica afectare psihica sufera si cei care au alte afectiuni dermatologice: eczeme, vitiligo, veruci, psoriazis si altele, desi acneea ramane in prim plan. 

Un studiu realizat de Harvard Medical School, care a avut ca scop identificarea modului in care sunt percepute in societate persoanele care au afectiuni ale pielii, in general, si mai ales acnee, a aratat ca, peste 60% dintre oameni, sunt deranjati de felul in care acestia arata, recunosc tendinta de a-i evita si de a reduce interactiunea cu ei. Majoritatea celor intervievati au admis ca s-ar simti, la randul lor, profund afectati, rusinati si deprimati daca ar avea acnee. Totodata, mai mult de 70% dintre cei chestionati au spus ca, o persoana cu acnee este neplacuta si ar refuza sa fie vazuti in public langa aceasta. 

Studiul a demonstrat, daca mai era necesar, ca lipsa de acceptare de care sufera cei care au probleme dermatologice este o realitate, iar prejudecatile celor din jur sunt un factor care accentueaza suferintele psihice si sentimentul de izolare al acestora. 
Psihologii definesc toata aceasta paleta de sentimente ca fiind o cultura a rusinii si a (auto)stigmatizarii, efect direct al afectiunilor dermatologice.

Retragere sociala

Una dintre cele mai intense probleme care afecteaza persoanele cu acnee este retragerea sociala. Cei mai lezati sunt adolescentii si adultii tineri, care nu reusesc sa-si gestioneze afectiv aceasta suferinta. Cosurile, nodulii si cicatricile care apar pe pielea fetei, si nu doar, provoaca prabusirea stimei si increderii in sine. 

Retragerea sociala nu este doar impusa de respingerea celor din jur, ci si o decizie personala. Frecvent, acestia refuza comunicarea, limiteaza socializarea si participarea la evenimente sociale, nu au prieteni, sunt profund introvertiti, nu fac sport, nu aplica la joburi, sunt victime ale esecului scolar si profesional. Acestia vad izolarea ca pe o forma de protectie, care le ofera un oarecare confort psihic. Adolescentii sunt, in plus, victime ale ironiilor si bullying-ului social, ceea ce le acutizeaza sentimentul de inferioritate si excludere. Pentru ca nu gasesc solutii de adaptare la societate, apare depresia si anxietatea, care pot duce la tentative de suicid si tulburari psihice si emotionale severe, daca problemele dermatologice persista si se agraveaza.

Lucrurile sunt la fel de serioase si in cazul adultilor, mai ales pentru cei cu forme de acnee foarte vizibile, persistente, care raspund greu si ineficient la tratamente. Acneea care apare sau revine in jurul varstei de 30 de ani genereaza, in aproape toate situatiile, afectare psihologica, asociata cu sentimentul de pierdere a controlului, interiorizare si invinovatire.

Depresia si anxietatea

Acneea provoaca traume psihologice precum depresia si anxietatea, depresia fiind de pana la trei ori mai frecventa. Studiile au dovedit faptul ca 80% dintre cei cu acnee sufera de diferite grade de depresie. Segmentele cele mai expuse sunt cele ale adolescentelor si femeilor tinere. La baza depresiei stau tocmai retragerea sociala si nevoia de a fi acceptati, care le sunt refuzate, dar si rusinea si deznadejdea. Acestea sunt accentuate de disconfortul fizic provocat de durere, cicatrici, eruptii zilnice.

Acestor stari se adauga episoade de furie, si ele tot o expresie a frustrarilor pe care le traiesc ca urmare a comentariilor deranjante despre starea pielii, a sfaturilor inutile care cresc sentimentele de iritare si frustrare.

Incidenta acneei

Peste 85% dintre oamenii cu varste cuprinse intre 12 si 24 de ani se confrunta cu o forma de acnee. Aproape 60% dintre persoanele din intervalul 20-30 de ani si circa 30% dintre cele peste 30 de ani au diferite forme de acnee. Cifrele arata cat de serioasa este aceasta problema si cat de grave pot fi efectele pe care le provoaca acneea, in raport cu impactul social si psihic.
 
Academia Americana de Dermatologie afirma ca incidenta diferitelor forme de acnee la adulti este in crestere. Cauzele sunt legate de un nivel ridicat de stres, poluare, abuz de produse de frumusete, alimentatie si schimbari hormonale. Incidenta in tarile dezvoltate este mai mare decat in cele cu un standard economic scazut, la fel si in cazul locuitorilor din mediul urban, fata de cel rural, iar diferenta între sexe este majoră, 80% dintre femei fiind afectate de acnee. 

Acestor cifre li se adauga si procentul de 40% al pacientilor cu probleme psihice care au o suferinta dermatologica preexistenta diagnosticului psihiatric. 

Abordarea terapeutica 

Este unanim acceptat faptul ca tratamentul dermatologic trebuie insotit de terapie pentru anxietate si depresie. Principiul este valabil pentru toate afectiunile cutanate, dar accentul cade pe acnee, mai ales pe formele severe, care raspund greu la tratament si se manifesta la adolescenti si tineri. 

Se poate vorbi chiar de o specialitate medicala: psihodermatologia, recunoscuta in Europa, care se adreseaza tuturor afectiunilor pielii care genereaza suferinte emotionale si psihice. Se utilizeaza terapia cognitiv comportamentala, inclusiv medicatie specifica antidepresiva, grupuri de sprijin si antrenament de autoingrijire combinat cu tehnici de relaxare si adaptare sociala, alaturi de tratamentele dermatologice specifice.

Psihodermatologia combina terapia specifica pentru acnee (sau alte boli cutanate) cu gestionarea anxietatii urmarind restabilirea unei perspective cat mai sanatoase asupra propriei persoane si o reabilitare a relatiilor sociale ale celor cu afectiuni dermatologice traumatizante. 

Bine de stiut

Luand in calcul efectele psihice severe pe care le produce acneea si impactul pe termen lung asupra evolutiei sociale a adolescentilor si nu numai, este bine ca aceasta suferinta a pielii sa fie abordata cu maxima atentie, indiferent de varsta la care apare si de intensitate. 

Sunt cateva reguli simple care pot preveni consecintele emotionale, psihice si sociale importante. 
 

1. Consult de specialitate de la primele semne de acnee la pubertate se poate dovedi salvator pentru o mare parte din cazuri. Tratata corect, adecvat fiecarui caz in parte, in formele sale incipiente, acneea poate fi vindecata sau, in cel mai rau caz substantial ameliorata si tinuta sub control. 
2. Evitarea tratamentelor cosmetice locale sau a medicamentelor inaintea unui diagnostic. Un tratament gresit, inadecvat poate agrava sever acneea. 
3. Cauzele care genereaza acnee sunt multiple si includ stresul, afectiunile hormonale si ovariene, factori ereditari, poluare, alimentatie, produse cosmetice, medicamente pentru afectiuni cronice. Identificarea factorilor care duc la aparitia acneei este esentiala pentru un plan terapeutic eficient. 
4. Deseori este necesara o abordare multidisciplinara pentru identificarea cauzelor si a solutiilor optime de tratament, iar pentru imbunatatirea aspectului pielii pot fi necesare intervale de timp de saptamani sau chiar luni. 
5. Este benefic si indicat ca cei care au acnee sa solicite si sa accepte terapia psiho-emotionala, cu atat mai mult cu cat este dovedit ca depresia si stresul sunt factori care pot declansa pusee acneice si intretin acesta afectiune cutanata.    

In concluzie, acneea poate provoca traume emotionale majore si de durata. Ignorate, pot afecta comportamentul, integrarea sociala, relatiile interumane pe termen lung, chiar si dupa ce eruptia acneica a fost tratată. Tratamentul precoce, atat dermatologic cat si suportul psiho-emotional minimizeaza traumele aduse stimei de sine si sanatatii mintale ale celor afectati, fie ca sunt adolescenti sau adulti.